Iubirea...un sentiment atat de profund, atat de intens si totusi atat de greu de explicat. Fiecare dam o definitie foarte diferita sentimentului de iubire desi teoretic e acelasi lucru...dar simtit in diferite feluri. Mai tii minte cum vedeam iubirea cand eram copii? Cum arata acea iubire inocenta, pura care era odata si cum e iubirea in zilele noastre. Inainte exista acel flirt la inceput, acel preludiu atat de intens, atat de inocent..acum nu mai exista nimic.. Imi amintesc de primul baiat de care m-am „indragostit” cand aveam doar...6 ani. Era atat de palpitant sa-l urmaresc cu fetele peste tot unde se ducea, sa-l privesc atunci cand juca fotbal cu baietii si cand aparea in gașca noastra incepeam sa-l critic, sa-l torturez. Era un preludiu atat de intens, atat de incitant si imprevizibil. Exact baiatul pe care il criticam cel mai tare, caruia mereu ii puneam piedica si ma luam la cearta, exact de acela eram eu „indragostita”. Toata lumea din grup stia ca exista o atractie reciproca numai noi negam asta. Acum totul e atat de diferit. Nu mai exista acel preludiu, imprevizibilul care atrage atat de mult. Am devenit cu totii monotoni, grabim lucrurile mult prea mult, nu mai savuram momentele placute care apar in viata noastra, nu mai stim practic sa traim viata la maxim asa cum ar trebui. Trebuie sa iubim mai intens, sincer si cat mai mult ca sa putem fi fericiti!!! Cum mi a spus un preot:„Cel mai important in viata e persoana care e langa tine. Daca alegi persoana potrivita atunci vei fi pe deplin fericita. Lucrurile materiale le puteti realiza impreuna si puteti trece peste greutatile vietii” Hai sa fim mai fericiti! Sa ne bucuram de viata la maxim!
